E bine ca salvam copacii,daca mazgaleam pe hartie un jurnal acum murea un copac si oricum murea degeaba ca nu spuneam nimic concret,nimic care sa schimbe soarta omenirii.mai bine gaseam unul intr-o padure si scrijeleam cuvinte pe el dar il lasam in viata.Cred ca sunt intr-o oarecare masura indretptatiti sa omoare copacii Eminescu si Isaac Newton.mai este Einstein,dar mai putin,ca el oricum scria pe tabla.Fratilor,acum ca suntem in era descoperirilor,daca simtiti ca nu puteti scrie nimic concret si genial,luati un laptop si scrieti in el ce va trece prin cap.Asa nu moare nimeni,poate doar factura la curent o sa fie un pic mai mare,dar foarte putin.si trebuie sa fim recunoscatori,ca in evul mediu se scria pe foi de papirus si se chinuiau o ora sa scrie o fraza.Si ce greu pare sa scrii cu pana inmuiata in cerneala.Scrisul pare destul de dificil cand ai 5 ani.Am vazut candva un documentar despre oamenii care nu aveau maini si scriau cu picioarele.Suna bine cand apostrofezi pe cineva ca-si bate joc de caligrafia romana dar acei oameni chiar nu aveau incotro.Si ce frumos pictau!trebuie sa fim atat de recunoscatori ca noua ne este foarte usor!Ca suntem intregi,sanatosi,poti sa ai toata averea din lume,daca nu ai sanatate,parca totul este in zadar.Am citit mai devreme ca doctorii nu-i mai pot face nimic lui Patrick Swayze.Era atat de optimist si de increzator iar acum...tin minte ca mi-a placut foarte mult filmul "The Ghost" si chiar a dat viata personajului.Si mi-a mai placut "Dirty Dancing",cred ca a fost filmul pe care au facut dragoste parintii nostrii.Nimic sexy,vulgar,iesit din comun,porno,demn de privit la orice varsta,si totusi plin de romantism.M-am saturat de filmele ce secvente ce te fac sa schimbi postul cand este un om mai batran sau un copil prin preajma.Totul este acum prea clar,prea explicit.Mi-e dor de misterul de dinainte.Cand se stingea lumina si ne intrebam oare ce fac cei doi apoi.Filmul se concentra insa pe actiune.Nu existau sex-simboluri,forme apetisante,operatii estetice.Erau actori cu nasul proeminent sau cu inceput de chelie.Oameni simpli,in care ne regaseam cu totii.
Cat de frumos o lua de mana Stefan pe Dana...Imi imaginez cat de porcos ar fi aratat "Liceenii" daca i-ar fi pus pe toti sa se reguleze pe capete.Se pastrau aparentele si lumea era dezvaluita inca in patura de inocenta.Acum ne incepem viata sexuala la 12 ani.De curand am aflat ca sunt insarcinata.Ca orice parinti,eu si Marian ne gandim deseori ce vom avea.Imi doresc fetita ca sa-i dau pielea mea maslinie,parul ondulat,buze pline si ochi migdalati.Si sa rada ca mine.Sa-i acapareze pe toti din jur.Dar apoi am avut indoieli.Daca va fi prea naiva?Daca la 16 ani un plavan venit de prin fundul pajistilor o s-o tina cu picioarele ridicate si-i va fura virginitatea,iar apoi o va parasi?Si va aparea altul,si altul...Mi-e frica sa nu ma ramolesc.Mi-am promis ca vom vorbi despre orice si ca-i voi fi cea mai buna prietena.Mi-e frica de hormoni,de rebeliune,n-as suporta sa ajunga emo sau naiba stie ce curente se vor mai inventa atunci.Eu am reusit sa ma las de fumat,oare ea va sta departe?Sunt mii de intrebari.Poate cu un baiat va fi mai usor,dar daca si el va fi prea timid si prea sensibil?N-as suporta sa fie cel mai prost din curtea scolii sau sa-si bata vreuna joc de el.Trebuie sa incercam sa le fim prieteni si sa invatam din greselile parintilor nostri.Daca astazi dai o palma unui copil,te baga la abuz.Pai noi saracii,numai noi stim cata bataie am luat cand eram mici si acum parca ne-a primit.Intr-adevar,sunt impotriva vanatailor si a violentei violente cum se zice,dar o palma acolo ma gandesc ca isi are locul.Adica daca nu te stiu un pic de frica copiii apoi si-o iau in cap."Stai,ba,linistit,ce daca am luat 4?Nu-mi fac ai mei nimic!"Nu vreau sa dau framantarile copilului meu pe un servici de doi lei.Nu vreau sa neglijez etapele dezvoltarii sale si vreau sa-i fiu alaturi,indiferent ce ar fi.Am noroc.Cu toate ca nu am avut bani si parintii nostrii ne-au mai aplicat cate un tratament,asta a fost pentru ca erau tineri,singuri si fara experienta.Si atunci nu stiam ce este aia stres,cum e sa-ti faci griji ca nu-ti ajung banii.Dar macar au fost alaturi de noi.Ne-au dat viata.Nu ne-au aruncat in toaleta dupa ce ne-au nascut si mama nu si-a taiat singura placenta dupa aceea.N-am fost lasati pe strazi,nu am cersit si am avut bocanci in fiecare iarna.Nu am fost agresati sexual si nu au fost puscariasi.Oameni cinstiti,cu frica lui Dumnezeu.Dar mai presus de toate,nu ne vor face de ras niciodata,pentru ca au citit foarte mult.Eu,in schimb,nici nu stiu unde este nu stiu ce campie daca ma intreaba copilul meu.Nu vreau sa creada ca ma-sa e proasta.De aceea ma gandesc uneori ca stim sa dam "enter" si "space" dar nu stim nimic de cultura generala...Macar suntem sanatosi,cel putin deocamdata.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Despre mine
- johanna
- in loc de "draga jurnalule" pe care il uiti pe noptiera si il gaseste mamica sau pentru ca ne simtim prea maturi pentru jurnale...sau pentru ca e criza financiara si facem economie la pasta de pix...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu